joi, 17 iunie 2010

Casa memorială "Cezar Petrescu" din Buşteni

Casa memoriala "Cezar Petrescu" - construita in stil romanesc, unde prozatorul a creat cea mai mare parte din opera sa, evoca viata si activitatea acestuia (1892 - 1961). Muzeul Memorial Cezar Petrescu – Sectie a Muzeului Judetean de Istorie, la 17 decembrie 1967 . Interiorul pastreaza nestirbit vechiul stil : mobilier rustic, scoarte vechi, ceramica romaneasca, statui si tablouri, peste 10000 de volume si reviste, toate donate de urmasii lui Cezar Petrescu, dezvaluie la acest mare scriitor si publicist, doua trasaturi majore, pretuirea artei populare si marea pasiune pentru carte. O mare parte din scrierile sale se adreseaza copiilor, fiind traduse in 22 de limbi, scriitorul insusi traducand literatura di franceza si rusa.

Se afla nu departe de fostul tunel al caii ferate, la vest de sosea (B-dul. Libertatii), pe strada Tudor Vladimirescu nr. 1, colt cu Strada Cezar Petrescu.In ea functioneaza un muzeu care prezinta viata si opera scriitorului.

Cezar Petrescu s-a nascut la 1 decembrie 1892 in satul Hodora (com. Cotnari). Debutul sau publicistic il face in revista "Flacara" a lui N.D.Cocea, in anul 1912, si timp de 40 de ani activeaza in gazetarie.A colaborat la ziarele "Adevarul" si "Dimineata", a infiintat revistele "Hiena"(1919) si "Gandirea"(1921), a fost director la ziarul "Bucovina" din Cernauti (1919).Cezar Petrescu s-a remarcat ca ziarist, nuvelist si romancier.

A fost membru al Academiei Romane incepand din 1955 si a primit mai multe distinctii:Premiul de stat, Ordinul muncii cl.I si altele. Primul sau volum, "Scrisorile unui razes" (1922) a fost premiat de Academia Romana si de Societatea Scriitorilor cu "Marele premiu pentru proza" (1923). Opera sa cuprinde 57 volume, majoritatea romane.

Prozator realist, Cezar Petrescu si-a propus sa prezinte prin romanele sale o cronica a secolului al XX-lea, in maniera balzaciana. In aceasta cronica se disting sase cicluri, fiecare cuprinzand romane inrudite prin tematica lor.Ciclul I, "Rodul pamantului", este dedicat vietii taranilor si cuprinde trei volume de nuvele si 1907, trei romane ale rascoalei taranesti, in care se regasesc multe date autobiografice.

Din ciclul al II-lea intitulat "Razboi si pace" fac parte romanul "Intunecare"- lucrare premiata in 1931 cu Marele premiu national pentru literatura "Heliade Radulescu"- Adapostul Sobolia, Tapirul, Comoara regelui Dromichet, Aurul Negru si Vadim, ultimul sau roman care urma sa se inchie cu un capitol intitulat "Inseninare".

Simtind nevoia unui loc de creatie retras, Cezar Petrescu a cumparat de la avocatul Nobilescu casa din Busteni, pe care a locuit-o in fiecare vara pana in 1960. Dupa moartea sa, survenita la 9 martie 1961 in urma unui atac de cord, casa a ramas familiei, care a cedat-o statului si a devenit muzeu. Casa este construita in stil Brancovenesc si cuprinde trei niveluri, din care se viziteaza numai parterul si etajul. In arhitectura ei, la parter se remarca prispele cu balustrade si coloane de lemn sculptat.

Intrarea in muzeu se face prin fatada de est. Patrundem intr-un vestibul, unde in partea stanga se afla statuia lui Horia, semnata de O. Han. Langa ea dintr-un text apartinand lui Demostene Botez referitor la casa memoriala retinem partea de incheiere:"Intrati! Veti gasi prezenta unui om care v-a iubit...care a iubit pe toti oamenii".

In hol mobilierul este format din fotolii, canapele, masute, iar pe pereti sunt tablouri in acuarela. Ne atrag atentia statuile lui Closca si Crisan realizate tot de O. Han, daruite scriitorului. De o parte si de alta a holului se gasesc, simetric, cate doua camere, care in timpul vietii scriitorului aveau destinatii diferite: dormitorul mamei si cel al sotiei, in dreapta, sufrageria si biroul de primire, in stanga.


In incaperile din dreapta sut expuse fotografii de familie, caietul de elev, file din jurnalul personal, volume cu dedicatiile primite, lucrari, tiparite si manuscrise privind cele sase cicluri amintite.

Camerele din stanga-sufrageria si biroul de primire-sunt mobilate corespunzator: masa si scaune, bibliotece-studiou, rafturi cu ceramica, vaze servicii de masa si de cafea, tablouri, etc.

Incaperile de la etaj sunt amenajate ca in ultimul an al vietii lui Cezar Petrescu. In camera de lucru sunt biroul cu doua corpuri, pe care se afla o mapa cu un manuscris, tocuri, creioane,etc., un dulap, o etajera, o masuta cu serviciu de cafea, servieta, batista si palaria scriitorului. In camera alaturata - cabinetul de presa.

Biblioteca se afla in prelungirea holului, de care este despartita printr-o usa de fier forjat. Cele doua randuri de dulapuri cu carti ocupa doi pereti mari. Din aceasta camere se intra intr-o veranda ingusta si lunga, cu vedere spre valea Prahovei, in care se afla un birou mic din lemn de brad, o masuta, fotolii de pai, tablouri, etc. Tot la etaj era si dormitorul scriitorului. (sursa www.infotravelromania.ro/busteni.html)

Wikipedia şi Cezar Petrescu

Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, Cotnari, Iaşi - d. 9 martie 1961, Bucureşti) a fost un romancier, nuvelist, traducător şi gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineaţa, Bucovina, Ţara nouă, Voinţa, fondator şi codirector, alături de Pamfil Şeicaru, al revistei social-politice şi culturale Hiena (1919-1924).


Date biografice

S-a născut la Hodora-Cotnari, judeţul Iaşi, fiu al inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Şcoala agricolă Trifeşti lângă Roman, unde viitorul scriitor a şi învăţat între 1901-1903. Urmează liceul la Roman şi apoi la Iaşi, unde îşi ia bacalaureatul în anul 1911. Obţine licenţa în drept în anul 1915.

Cezar Petrescu, scriitor fecund, care pe urmele lui Honoré de Balzac aspira să scrie o nouă "Comedie umană", o Cronică românească a veacului XX. Este unul din cei mai de seamă gazetari din prima jumătate a veacului.

Alături de Lucian Blaga, A. Maniu şi Gib Mihăescu întemeiază revista "Gândirea" în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul şi Curentul în 1928; director al ziarului oficios România în 1938 şi al revistei România literară, 1938- suprimate în 1940; membru al Academiei Române, din 1955. Se afirmă ca romancier cu romanul "Întunecare" (1927-1928).

Obţine Premiul naţional pentru literatură în 1931 şi Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa Nepoţii gornistului - colaborare cu M. Nivicov.

Opera

Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 volume - romane , nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi literatură pentru copii, studii, note de călătorie şi memorialistică.

Cronica românească a veacului XX

  • Rodul pământului
    • Scrisorile unui răzeş, 1922
  • Război şi pace
    • Întunecare,2 vol., 1927 - 1928
    • Ochii strigoiului, 1942
    • Plecat fără adresă
    • Sosit fără adresă
  • Capitala care ucide (temă semănătoristă)
    • Calea Victoriei, 1930
    • Greta Garbo, 1932
    • Duminica orbului, 1934
    • Carlton
    • Oraş patriarhal, 1930
  • Ciclul 1907 - Mane, Tekkel, Fares, 1937
    • Noi vrem pământ, 1938
    • Pământ … mormânt,
  • Comoara regelui Dromichet, 1931
  • Aurul negru, 1934
  • Apostol, 1933 şi 1944 - Scris în memoria primului sau dascǎl, Nicolae Apostol .

Literatură pentru copii

  • Fram, ursul polar, 1931
  • Cocârţ şi bomba atomică, 1945
  • Pif - Paf - Puf, 1945
  • Omul de zăpadă, 1945
  • Iliuţă copil, 1945
  • Neghiniţă, 1945

Legături externe

Recomandări ...film

Sursa
http://www.dincopilarie.com/tag/saltimbancii/


"Nu cred că e copil să nu fi citit sau să nu fi văzut filmul…sau măcar să nu fi auzit de Fram,ursul polar (scrisă de Cezar Petrescu). ..''

A fost făcuta şi o adaptare după roman, "Saltimbancii".

Saltimbancii (1981)

Gen : drama, famlie, aventura

Regia : Elisabeta Bostan

Scenariul: Elisabeta Bostan / Vasilica Istrate

Distributia :

Octavian Cotescu Cezar Marcelloni

Carmen Galin Fanny Ghica

Gina Patrichi Paulette

Adrian Vâlcu Adrian Vilcu

Violeta Andrei Lysette Marcelloni

Dem Radulescu Cezar Siboli

Adaptarea romanului lui Cezar Petrescu “Fram,ursul polar”.


Familia Marcelloni se întoarce acasă în ţară după lungi turnee prin lume. La Iaşi îi aşteaptă mezinul Geo, elev la şcoala din oraş. Lipsa banilor şi, mai ales, dramatica moarte a mamei într-un incendiu, îl va scoate din lumea viselor pe băiat şi-l va aduce ca saltimbanc şi clovn în arenă. După un turneu în Sankt-Petersburg, Circul Buffone se va îmbogăţi cu un splendid urs polar, Fram. După multe eforturi şi nemulţumiri ale vecinilor din cauza zgomotului făcut de creatura polară, familia Marcelloni obţine un mare succes.

Continuare a filmului “Saltimbancii“, filmul descrie peripetiile ursului Fram care se intoarce la Polul Nord datorita dragostei lui Fanny care doreste sa-i redea libertatea. Ecranizare dupa Cezar Petrescu – romanul “Fram, ursul polar“.

Actori:
Violeta Andrei
Mitica Popescu
Ovidiu Iuliu Moldovan
Octavian Cotescu
Dem Radulescu
Aurel Giurumia
Carmen Galin
Adrian Valcu
George Mihaita
Dorina Lazar
Ioana Dragan
Geo Saizescu
Angela Moldovan
Constantin Dinulescu
Valeria Ogasanu
Sebastian Papaiani
Lulu Mihaescu
Medeea Marinescu
Companii producatoare: Casa de filme nr. 3 / Mosfilm
Imaginea: Ion Marinescu / Nicolae Girardi
Scenografia: Dumitru Georgescu
Muzica: Temistocle Popa
Tara: Romania / Rusia
Detalii tehnice: 91 min, Color
Data premierei mondiale: 20 Septembrie 1982
Data premierei in cinematografele din Romania: 20 Septembrie 1982

Film realizat in colaborare cu studioul Mosfilm.

http://www.filebox.ro/video/play_video.php?key=169fwbb75kxj5kfb

Copiii recomandă altor copii să citească

"Eu am citit lectura Fram, ursul polar de Cezar Petrescu. A fost o carte incitantă şi foarte frumoasă. Este vorba despre un urs pe nume Fram, care trăia la Polul Nord. Peste câtva timp este dus la Circul "Struţki". Acolo el se obişnuieşte cu civilizaţia şi la puţin timp devine o vedetă. Fram deja cunoaşte foarte bine unii oameni şi când va fi nevoie îi va salva. Eu am citit această carte şi sper ca şi colegul meu, Felix să o citească." Boldi Sebastian Andrei, clasa a IV-a.


"Mă numesc Suciu Denis din clasa a IV-a C de la Şcoala cu clasele I - VIII Nr. 4 din Mediaş şi am citit cartea Fram, ursul polar, care mi-a fost recomandată de colegul meu Felix. Mie mi-a plăcut în această carte, momentul în care Fram îi revede pe foştii săi colegi de la circ, Egon şi Otto care erau îngheţaţi. M-am bucurat atunci când ursul s-a întors pentru totdeauna în lumea oamenilor. Eu recomand această carte colegului meu, Adrian."

"Mă numesc Mohaiu Antonia Teodora. Sunt elevă în clasa a IV-a. Am auzit-o într-o zi pe doamna învăţătoare spunându-ne să citim cartea Fram, ursul polar. Am făcut rost de carte şi am început să o citesc. Am citit şi mi-a plăcut foarte mult Fram. Era un urs aşa de haios. Era o carte plină de aventură. Aşa că, i-am propus-o şi colei mele, Denisa".


"Mă numesc Briciu Denisa. Colega mea Antonia mi-a recomandat să citesc cartea Fram, ursul polar. De abia am aşteptat să intru în posesia acestei cărţi. Mie cel mai mult mi-a plăcut, când Fram a fost eliberat de la circ. Mi-a mai plăcut când ursul făcea trucuri amuzante. Recomand această carte şi colegei mele Serena."
 

"Citim împreună şi dăm mai departe!" © 2008. Design By: SkinCorner